BIBLIA, cea mai mare INSELACIUNE din istorie?

Pr. Lucian Cristescu

    Generația secolului XXI trăiește o experiență unică în întreaga istorie a civilizațiilor. Faptul acesta se datorează uriașelor transformări pe care ultimele decenii le-au provocat pe toate planurile:

        - Știința redefinește vechi modele de gândire;

        - Tehnologia a ajuns să dubleze atribute umane;

        - Media sfidează barierele de spațiu și timp, transformând individul într-un nod de comunicații mondiale.

    Toate acestea au atrofiat în ființa umană dimensiunea religioasă. Dubiile existențiale au luat locul absoluturilor.

    Dacă cu numai 200 de ani în urmă, Biblia era considerată deasupra oricărei dispute, astăzi este în cele mai multe cazuri un motiv de satiră sau de penibil. Am înaintea mea un lung șir de opinii de natură să discrediteze această Carte. Nu doar atei, ci chiar și teologi cu notorietate repudiază pretențiile Bibliei de a fi revelație divină și normă morală absolută.

    Credincios sau nu, orice om onest este dator, în fața conștiințeisale, să asculte cu seriozitate toate contestările ce i se aduc.. Și apoi, să investigheze imparțial contra-argumentele, ca să fie în stare să tragă o concluzie îndreptățită. Căci, dacă totuși Biblia este ceea ce pretinde a fi: Revelația divină, purtătoare a mesajului salvării omului din moarte, atunci o evaluare superficială ar însemna o incalculabilă pierdere.

Pentru început, intenționez să dau curs criticilor ei. Cei care desconsideră raportul biblic, aduc o serie de argumente, ca de exemplu:

1. Că Biblia este o carte produsă de antici, fără nici o relevanță pentru omul modern, care are preocupări și interese diferite. 2. Că Biblia nu poate să dateze din timpul lui Moise, întrucât scrierea alfabetică fusese inventată mult mai târziu. 3. Că nu există nici un singur manuscris original. Ca surse există doar copii ale copiilor, cu datări târzii. 4. Că, raportul ei istoric nu este decât... mit și legendă, influențat de culturile vecine: mesopotamiană, canaanită și egipteană 5. Că episoadele supranaturale o încadrează în genul mitologic, în rând cu Vedele, Cartea tibetană a morții sau TaoTe Cing-ul chinezesc. 6. Că descrierea naturii și cosmologia Bibliei sunt puerile, produs al culturii primitive. Că Biblia crede într-un pământ plat și nemișcat, sub o boltă cerească solidă, cu o lună care emană lumină proprie, și cu stele ce pot fi scuturate din cer de un eventual cutremur... 7. Că relatările biblice nu găsesc confirmare în arheologie. Nu s-a găsit nici o corabie a lui Noe, nici Sodoma și Gomora, nici urme ale Exodului israeliților din Egipt... 8. Că Biblia înșiră o cronologie contrazisă de rapoartele istorice. Personajele și întâmplările ei sunt ficțiuni. 9. Că pretenția Bibliei de a fi un standard moral este lovită de nulitate, din moment ce abundă în imoralități, ucideri, discriminări, adultere, incesturi, sclavie... 10. Că Biblia este plină de sute de contradicții, ceea ce îi compromite credibilitatea. 11. Că așa-numitele profeții sunt simple interpolări ulterioare, operate după consumarea faptelor „prezise”. 12. Că personajul central, Isus Hristos, n-a existat. El este un construct sincretic, produs al culturii orale, cu evidente paralele în alte mitologii antice... Și altele ca acestea ... Dacă lucrurile stau așa, probabil ca avem de a face cu cea mai mare înșelăciune din istorie. În episoadele ce urmează te invit să descoperim împreună ce ne spun faptele.